Şi dacă

Şi dacă nimeni n-ar mai fi,

Ar fi doar străzile pustii,

Şi soarelui i-ar mai zâmbi

Doar pietrele în zori de zi.

Şi dacă oamenii-ar pleca,

Cu toţii pe o altă stea,

Doar liniştea ar mai striga,

Pereţii goi ar asculta.

Şi dacă toţi am adormi

O oră-ntreagă-n plină zi,

Oraşele ar amorţi,

Iar viaţa lor s-ar ofili.

Şi dacă noi ne-am înălţa

O zi la cer şi am zbura,

Pământul  l-am elibera

De greutatea ce-l strivea.

Şi dacă noaptea n-ar veni,

Atunci căldura ne-ar topi,

Toţi râuri care curg am fi,

Şi cu oceanul ne-am uni.

Şi dacă vântul ar sufla,

Iar oamenii ar îngheţa,

Nici umbrele nu s-ar mişca,

Ar stăpâni doar iarna grea.

Şi dacă veşnic am trăi,

Şi nemurire am primi,

Noi niciodată nu am şti

Ce-ar fi atunci când n-am mai fi.