Ignoranţa nu are început dar are un sfârşit. Pentru cunoaştere există un început dar niciodată un sfârşit.
(citat din înţelepciunea orientală)


Să-nveţi s-alungi din suflet ura
Ca să fii veşnic ca natura!
Ce ştie ea şi noi nu ştim?
Ştie-a trăi. Noi, să murim.

duminică, 23 noiembrie 2014

A apărut cartea Flori de Lumină


Am bucuria și plăcerea de a vă anunța apariția cărții mele, intitulată Flori de Lumină. Cartea a fost publicată la Editura StudIS din Iași. Nu pot să descriu în cuvinte câtă bucurie simt acum, când pot să împărtășesc această minunată inspirație divină, cu cei care au nevoie de ea!

Volumul de versuri Flori de Lumină este, înainte de toate, povestea unei călătorii personale. Este vorba despre cea mai fascinantă călătorie din viaţa unui om, şi anume cea a descoperirii de sine şi a revelării înţelesurilor mai profunde pe care viaţa ni le dezvăluie, dacă şi noi suntem dispuşi să pătrundem dincolo de aparenţe.

Cartea este structurată în şase părţi distincte.


Prima parte, Poarta către suflet, vorbeşte despre acea parte imperceptibilă a fiecăruia dintre noi, esenţa spirituală, care îmbracă într-un anumit moment un corp pentru a evolua şi pentru a-şi aminti în final adevărata sa identitate.


Partea a doua, Seminţe de univers, îşi propune să exploreze cadrul mai larg de manifestare al sufletului întrupat în formă fizică: universul, natura, precum si enigma timpului.


Partea a treia, Atingerea divinităţii, abordează teme religioase, deşi unele dintre ele într-o manieră neconvenţională. Această parte conţine şi cea mai importantă “floare de lumină”, și anume Roza cu şase petale, inspirată din tradiţia catharilor, care oferă o modalitate de a gândi rugăciunea Tatăl Nostru sub forma a şase teme diferite de meditaţie.


Partea a patra, Privind spre trecut, aduce în atenţie, sub forma unor poveşti reale sau imaginare, ideea originilor noastre şi a istoriei, ca bază a cunoaşterii de sine şi dezvoltării ulterioare.


Partea a cincea, În căutarea iubirii, este despre acel frumos sentiment care ne însufleţeşte şi ne determină să îl căutăm cu ardoare întreaga viaţă, şi anume iubirea care depăşeşte graniţele spaţiului şi timpului.


În ultima parte, … şi alte emoţii, se regăseşte un amalgam de sentimente şi descoperiri care completează temele abordate în părţile anterioare.


Acesta este primul volum de poezii scris de mine. Câteva dintre acestea sunt postate și pe blog, altele câteva reprezintă variante modificate și perfecționate față de ceea ce se găsește pe blog, iar restul sunt creații care nu au fost încă prezentate public.


Pentru cititorii mei, aș vrea să mai precizez un aspect. Deși am intitulat această carte Flori de Lumină, unele dintre aceste creații este posibil să vă inspire sentimente de nostalgie, de tristețe, poate de revoltă, sau alte trăiri nu atât de luminoase. Însă eu consider că, pentru a ajunge cu adevărat la lumină și la sentimente care să reflecte această lumină interioară, este necesar ca mai intâi să înfruntăm întunericul, să nu îl ignorăm, să ascultăm ce are de spus și să îl vindecăm. Lumina și întunericul sunt două fețe ale aceleiași monede, care nu pot fi separate în această lume a dualității.


Cartea are un număr de 218 pagini și este în format A5 (14,5x20,5 cm).


Prețul cărții este de 15 lei + 10 lei taxe poștale, cu plata ramburs. Dacă sunteți din Reșița, predarea se poate face și personal.


De asemenea, cartea se mai găsește și la Librăria Semn de Carte din Reșița, strada Libertății nr. 13 (lângă Universalul Vechi).

Pentru comenzi, trimiteți un e-mail la adresa emiliacanea@yahoo.com sau cartidelumina@yahoo.com. Precizați numărul de exemplare pe care îl doriți, precum și adresa voastră completă, inclusiv codul poștal.


Vă aștept cu drag și dorința mea cea mai mare este să vă fie de folos sufletului!



Emilia Canea

marți, 28 octombrie 2014

The God Within


I am the God within,
Creator of the worlds;
The fear, my only sin,
The power, in my thoughts.

I am the God inside,
Identity revealed;
No anger and no pride
And love, my only shield.

Through centuries I lived
More than a thousand times,
I lied and I believed,
Gave birth, commited crimes.

I didn’t love myself
Until I found it all:
I’m perfect as I am,
Both when I rise or fall.

I do not seek the fame,
I’m wiser in the end;
My soul, the only flame,
The peace of mind, my friend.

I dwell into the light
And I escaped the madness;
My weapons in the fight:
Attention and awareness.

When everything I see
Around me is a hell,
I know it’s fantasy,
A story that I tell.

I need to close my eyes
And I begin to see;
My ego slowly dies,
I am complete and free.

The only thing I hear,
The silence in my mind;
I gave up all my fear,
I left the lies behind.

This place of harmony
I carry in my heart:
A perfect place to be,
Where nothing is apart.

I live and I will die
Like everybody else;
I learn and I apply
The laws of Universe.

I only say the words
With never-ending trust,
And my creation flows
So beautiful and fast!

I finally have found
The only God within
And everything around
Was born into his dream.

You see, you’re not a beggar
Who wants to touch a star,
You need just to remember
The miracle you are!

vineri, 3 octombrie 2014

Pierdut


Credeam că am o viață,
Dar m-am pierdut în ceață;
Nu pot să urc un munte
Cu aripile frânte!

Cum să găsesc putere
În gânduri efemere?
Cum să găsesc voință
În gol și neputință?

Cum să fiu curajoasă
Când frica mă apasă?
Și cum să mă ridic
La viață din nimic?

Mă pierd, mă rătăcesc,
Busola n-o găsesc;
În loc să-naintez,
Mai mult mă-ndepărtez.

Încerc să-mi amintesc
De ceea ce iubesc,
Dar totu-i ireal,
Sunt luată iar de val.

Nu pot să mă opresc
În minte să trăiesc,
Nu pot s-abandonez
Coșmarul ce-l creez!

Nu văd nicio scăpare,
Sunt prinsă în vâltoare;
Simt cum mă devorează,
N-am îngeri stând de pază!

Mă-nec printre suspine,
Credința doarme-n mine;
Nu pot să o trezesc
Și harul să-l primesc!

O nouă dimineață
Cu inima de gheață;
O zi de suferință,
Departe de-a mea ființă.

Pe talerul balanței
Nu-i flacăra speranței,
Ci doar o greutate
Și nu mai pot răzbate.

Aș vrea să mă dezbrac
De frică, s-o atac
Cu-ncredere deplină
În dragostea divină!

Aș vrea să nu mai simt
Senzații ce mă mint,
Să înțeleg că trupul
Nu-i totul, e doar lutul!

Aș vrea să înțeleg
Că eu sunt un întreg
Cu suflet, trup și minte,
Că pot să merg nainte!

Voința cea divină
E-aici să mă susțină,
Dar mâna mea n-ajunge
S-o poată-acum atinge!

Tot ce credeam că sunt
Se năruie în vânt;
De mine lepădată,
Mă voi mai naște-o dată!

Azi am plătit tributul
Și pot să uit trecutul,
Să fac din disperare
Curaj și acceptare!

Acum sunt jos, dar știu:
Atât cât omu-i viu,
Nu poate fi pierdut
Și nu se dă bătut!


Vizitează şi blogul Carti de Lumina: http://cartidelumina.wordpress.com/

sâmbătă, 2 august 2014

Refuz!



Când toată lumea-ţi cere
Să nu treci bariere,
Cum poţi să depăşeşti
Iluzia ce-o trăieşti?

Refuz să mă comport
În viaţă ca un mort,
Să supravieţuiesc,
Când pot să mă trezesc!

Refuz să cenzurez
Al fiinţei mele miez,
Când luptă să arate
Autenticitate!

Refuz să mă-ncadrez
În ce nu rezonez,
În reguli şi rutine
Ce nu-ţi vor decât bine”!

Refuz o lume-n care
Se luptă fiecare
Să strângă tot ce poate,
Să dea mereu din coate!

Refuz să mă închid
Şi să respir în vid,
Când viaţa mea aşteaptă
Să trec, din gând, la faptă!

Nu sunt un prizonier,
Refuz să plâng, să cer
Un strop de libertate,
Trăind pe jumătate!

Refuz să mai ascult,
Când văd că e prea mult,
Discursuri şi minciuni,
Conducători nebuni!

Refuz să-i mai privesc
Pe cei ce umilesc
Un cetăţean cinstit,
Executat silit!

Refuz să mai accept
Ce-i crud şi ce-i nedrept,
Să trec nepăsătoare
Când sufleul mă doare!

Când strigă societatea:
Asta-i realitatea!”
Refuz s-o înţeleg,
Căci ştiu că pot să-aleg!

Aleg să dăruiesc
Ce ştiu şi ce primesc,
Să nu mă mai prefac,
Să spun, să nu mai tac!

Aleg să nu ignor
Greşelile ce dor,
Aleg să le înfrunt,
Să nu uit cine sunt!

Aleg să şlefuiesc
Un diamant ceresc,
Ce mi-a fost dăruit
Când om am devenit!

Aleg să mă respect,
Să lupt pentru ce-i drept,
Să nu mă mai ascund
În somnul meu profund!

Aleg să merg pe-un drum
Ce poate-i rău sau bun,
Dar ştiu că-i drumul meu:
Mergând pe el, sunt eu!

Vizitează şi blogul Carti de Lumina: http://cartidelumina.wordpress.com/


sâmbătă, 28 iunie 2014

Am uitat



Când în lume m-am născut,
Eu lumina mi-am pierdut;
Când în trup m-am îmbrăcat,
Eu menirea mi-am uitat.

Sunt pierdut, mă simt stingher,
Prea departe de-al meu cer;
Întunericul mă-apasă,
Am uitat drumul spre casă.

Nu mai ştiu de ce-am plecat
Într-un loc îndepărtat,
Plin de ură şi minciună,
Şi nu-i nimeni să îmi spună.

Ieri eram în paradis,
Astăzi m-am trezit din vis;
Sunt un om la fel ca toţi,
Rob al nemiloasei sorţi.

Când un corp eu am primit,
Sclavul lui am devenit
Şi îi dau orice îmi cere,
Alergând după plăcere.

Învelişul de pământ
Se va spulbera curând!
Dincolo de trup şi nume,
Mie ce îmi mai rămâne?

Am venit să înţeleg
Că un om nu e întreg
Când dorinţa îl orbeşte,
Iar de suflet nu-ngrijeşte.

Minte, suflet, corp şi gând,
Toate ale mele sunt;
Iar atunci când uit vreuna,
Se dezlănţuie furtuna!

Sufletul, comoara mea,
Nu îl pot abandona,
Căci uitarea îl răneşte
Şi, încet, se ofileşte.

El mă strigă zi de zi,
Spre a îmi reaminti
Să nu-ncerc să preţuiesc
Doar ce-i trecător, lumesc.

Cine sunt, poate nu ştiu,
Însă nu e prea târziu
Să văd lumea ca un tot,
Să ajut aşa cum pot.

Dincolo de trupul meu
Este tot un Dumnezeu,
Ce se chinuie şi plânge
Când durerea îl înfrânge.

Fiecare e o stea,
Dar cu toţii vom uita!
Dacă ne vom sprijini,
Ne putem reaminti!

Facem parte dintr-un joc,
Dar nu unul de noroc;
Suntem suflete surori,
Toţi suntem câştigători!


Vizitează şi blogul Carti de Lumina: http://cartidelumina.wordpress.com/

luni, 21 aprilie 2014

Dorinţa lui Iisus


Întreaga-mi viaţă am trăit,
De la-nceput pân la sfârşit,
În suflet numai cu iubire
Pentru voi toţi şi-ntreaga fire.

În drumul meu, eu tuturor
V-am povestit cu-atâta dor
Despre blândeţe şi iertare,
Ce fac din viaţă sărbătoare.

Tot ce am spus şi-am săvârşit
Şi spre final am pătimit,
N-a fost să mântuiesc păcate,
Ci să v-arăt ce omul poate!

Cunună de dureri şi spini
Eu n-am purtat ca să te-nchini
La mine, cel ce am murit
Fără-ndurare răstignit!

N-am vrut doar să mă veneraţi,
Ci toţi exemplul să-mi urmaţi,
Pe-aceeaşi cale a iubirii,
Frăţiei şi împărtăşirii!

Dar gândul vostru s-a-ndreptat
Către un miel adevărat,
Pe care să-l sacrificaţi
Nevinovat şi să-l mâncaţi!

E unul singur scopul meu:
Să vă arăt că Dumnezeu
E-n voi, în mine, în fiecare,
E chiar a voastră răsuflare!

Puteţi în suflet să-L găsiţi
Când sunteţi trişti şi osteniţi!
Rugaţi-vă, dar nu uitaţi:
Priviţi-i pe duşmani ca fraţi!

Mesajul meu e foarte clar
Şi sper că nu e în zadar:
În lumea asta, orişicine
S-asculte Legile Divine!

Nu blestemaţi, nu vă-nvrăjbiţi,
Căci e mai simplu să iubiţi!
Voi nu vedeţi că în final
Se spulberă ce-i material?

Ce vi se pare important
Se duce repede-n neant
Şi veţi rămâne doar cu voi,
Cei de iubire-atât de goi!

Nu pierdeţi timpul preţios
Cu adoraţii de prisos!
Nu aşteptaţi, ci vă grăbiţi
Iubirea să o oferiţi!

Vă rog să nu mă mai priviţi
Ca pe un zeu, ci să găsiţi
Şi-n voi puterea de-a ierta,
De-a renunţa, de-a împăca!

Tristeţea inima-mi apasă,
Dar Tatăl singur nu mă lasă,
Cum nici pe voi nu v-a lăsat,
Când cu ardoare L-aţi chemat!

Gândiţi-vă că toţi venim
Din Sursa ce nu o mai ştim,
Dar la întoarcere vom fi
Îmbrăţişaţi ca nişte fii!

Nu este nimeni mai presus
Nici dintre voi, nici eu, Iisus;
Singurul lucru ce contează
E să aveţi inima trează!

Vizitează şi blogul Carti de Lumina: http://cartidelumina.wordpress.com/