Ignoranţa nu are început dar are un sfârşit. Pentru cunoaştere există un început dar niciodată un sfârşit.
(citat din înţelepciunea orientală)


Să-nveţi s-alungi din suflet ura
Ca să fii veşnic ca natura!
Ce ştie ea şi noi nu ştim?
Ştie-a trăi. Noi, să murim.

miercuri, 13 februarie 2013

Când îngerii tac


Învins şi stingher,
Mă-ndrept către cer,
Spre Cel iertător
Şi cer ajutor.

Dar nimeni nu-mi spune
Din nou vorbe bune;
Mă simt părăsit
Şi totu-i sfârşit.

La tot ce trăiesc,
Un rost nu găsesc;
Nu ştiu ce să fac
Când îngerii tac!

O, Tată ceresc,
De ce nu primesc
Răspuns la-ntrebări
Şi calde-ndrumări?

Pe-ai tăi darnici îngeri,
Ce vindecă plângeri,
De ce îi păstrezi
Doar tu să îi vezi?

De ei mi-ar vorbi
Şi m-ar ocroti,
Curaj aş avea
Şi m-aş ridica!

De îngerii tăi
Ar şti pe ce căi
Să-ndrept viaţa mea,
Atunci m-ar salva!

Ei dorm liniştiţi
Sub pomi înfloriţi
Şi n-aud că-i strig,
Nu văd că mi-e frig!

Pe cer e doar luna,
Iar fiinţe, nici una;
E-un cer îngheţat
Şi prea-ndepărtat!

Iar îngerii sunt
Aici, pe pământ,
Dar nu ştiu că ei
Nu-s oameni, ci zei.

Blog Widget by LinkWithin

Un comentariu: