Ignoranţa nu are început dar are un sfârşit. Pentru cunoaştere există un început dar niciodată un sfârşit.
(citat din înţelepciunea orientală)


Să-nveţi s-alungi din suflet ura
Ca să fii veşnic ca natura!
Ce ştie ea şi noi nu ştim?
Ştie-a trăi. Noi, să murim.

sâmbătă, 5 octombrie 2013

Înstrăinat


Ce poţi să faci când ce-ai ştiut
Îţi pare trist şi-ndepărtat,
De ce-ai avut şi-ai cunoscut
Când simţi că te-ai înstrăinat?

Şi ce direcţie să urmezi
Când nimeni drumul nu-ţi arată,
Când nu mai ştii în ce să crezi
Şi nu mai eşti cel de-altădată?

Te-ntrebi dacă ţi-e hărăzit
Să împlineşti un alt destin,
Te uiţi confuz, nedumerit,
Spre întrebările ce vin.

Nu ai răspunsuri, doar căutări,
Nici îngerii nu-ţi mai vorbesc,
Te urmăresc din depărtări,
Dar rostul nu ţi-l desluşesc.

Ai vrea să poţi să înţelegi
Care e scopul tău acum;
Nici visele nu-ţi sunt întregi,
Ci doar crâmpeie, dor şi fum.

Nu ai pe nimeni să-i vorbeşti
Despre durerea ce te-apasă,
Când împlinirea n-o găseşti
În ceea ce numeai acasă.

Trecutul nu-ţi mai aparţine,
Plin de dorinţe ce-au murit,
Dar te gândeşti c-ar fi mai bine
Să calci pe-un drum bătătorit.

Însă vicleana suferinţă
Aşteaptă să te-ntorci la ea
Şi îţi doreşti, cu-ntreaga-ţi fiinţă,
Să-ncerci să faci şi altceva.

Nu ştii de viaţa-ţi va aduce
Ratări sau vise împlinite,
Dar paşii tăi tânjesc să-apuce
Acum pe drumuri diferite.

Şi chiar de nu mai vezi prin ceaţă
Pe unde să mai faci un pas,
Ai o speranţă ce te-nvaţă
Să nu asculţi al fricii glas.

Să nu priveşti în urma ta
Spre amintirile perfide!
Orice se poate întâmpla
Şi drumuri noi se vor deschide!

Vizitează şi blogul Cărţi de Lumină: http://cartidelumina.wordpress.com/
Blog Widget by LinkWithin

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu