Dincolo de dorinţe

Cum ai putea găsi

Ceva de negăsit?

Cum ai putea numi

Ceva de nenumit?

În viaţă, tot ce vine

Curând se risipeşte;

Nimic nu se menţine

Şi totul se sfârşeşte.

Chiar dacă niciun lucru

Nu poate dăinui,

Nimeni nu îşi doreşte

Degrabă a muri.

Dar moartea nu întreabă,

Căci viaţa e trecutul;

Îşi vede doar de treabă,

Cerându-şi iar tributul.

Când ai câte-o dorinţă

Ce vrei să se-mplinească,

A ta recunoştinţă

O face să-nflorească.

Dar după ce-ţi vezi visul

Că s-a îndeplinit,

De ce, pe dinăuntru,

Te simţi mai pustiit?

Dorinţe, idealuri

Te-atrag ca-ntr-un miraj

Şi crezi că ai nevoie

De luptă şi curaj.

Încerci o viaţă, poate,

Să te perfecţionezi

Ca din mediocritate

Să poţi să evadezi.

Dar după ce-ai bifat

Un ultim obiectiv,

Nu simţi c-ai câştigat

Şi cauţi un alt motiv.

O viaţă de flămândă,

Continuă căutare,

O sete tot crescândă,

Asta e totul, oare?

O şansă de scăpare

Noi, oare, vom avea?

Visăm la fericire,

Dar ce ştim despre ea?

Vedem cum străluceşte

Un mândru giuvaer;

Când viaţa ne-amăgeşte,

Uităm de-al său mister.

Când crezi că asta-i totul,

Atâta vei primi;

De-ţi vei urma doar scopul,

Alt lucru vei dori!

În scurt timp, toate-acestea

Se-mprăştie în vânt!

Cine-ţi admiră zestrea,

Te uită în curând!

Încearcă să vezi sensul

A tot ce te-nrobeşte

Şi nu fugi de plânsul

Ce-n suflet izbucneşte!

Când tot ce te-nconjoară

Îţi pare-o nebunie,

Tu poţi, a doua oară,

Să-alegi ce vrei să fie!

Te uiţi spre mai departe,

Dar nu vezi fericirea;

Spre alte lucruri, poate,

Îţi vei muta privirea!

De lumea trecătoare

Ai vrea să te desprinzi,

O mână salvatoare

Încerci acum să prinzi.

Dar tu nu poţi concepe

Un drum necunoscut,

Căci mintea nu pricepe

Ce încă n-a văzut!

Tu însă, nu te teme,

Căci nu cu a ta minte

Pui capăt la probleme,

Ci roagă-te fierbinte!

Când gândurile-aprinse

Te duc spre libertate,

Ferestrele închise

Se vor deschide toate!

Vizitează şi blogul Carti de Lumina: http://cartidelumina.wordpress.com/